Kadett

Activism
Un scor ridicat la scala Activism este caracteristic persoanelor care au un ritm de viaţă rapid. Aceste persoane sunt viguroase, energice şi au nevoie să fie mereu ocupate. Persoanele active duc o viaţă foarte densă, într-un ritm rapid, trepidant. Persoanele caracterizate de scoruri mici au un ritm mai lent şi preferă o viaţă mai linistită şi mai puţin alertă, fără a fi neaparat apatice sau leneşe.

Acţiune
Deschiderea spre acţiune se manifestă în comportament prin voinţa afişată de a încerca activităţi diferite, de a vizita locuri noi sau de a gusta mâncăruri necunoscute. Persoanele care obţin scoruri mari la această scală preferă noutatea şi varietatea în faţa de ceea ce este familiar şi rutinier. Este posibil ca de-a lungul timpului aceste persoane să se angajeze intens în mai multe hobby-uri sau activităţi distractive. Persoanele caracterizate de scoruri mici la această scală consideră schimbările ca fiind dificile şi preferă să rămână ancorate în ceea ce deja cunosc şi apreciază. Din acest motiv evită comportamentele noi şi experimentele.

Anxietate
Indivizii anxioşi sunt timizi, temători, nervoşi, tensionaţi şi neliniştiţi. Această scală nu evaluează prezenţa temerilor şi fobiilor specifice, dar persoanele care au scoruri ridicate vor avea o tendinţa mai accentuată de a resimţi astfel de temeri şi de a suferi de o anxietate difuză. Persoanele cu scoruri mici sunt în schimb calme şi destinse.

Căutarea stimulării
Persoanele cu scoruri mari la această scală resimt o nevoie puternică de animaţie şi stimulare. Ele apreciază culorile vii şi mediile zgomotoase. Acest lucru se aseamană într-o anumită măsură cu acel concept descrisă de Zuckerman (1979) drept căutare a senzaţiilor. Persoanele cu scoruri mici la această scală nu resimt prea mult această nevoie de stimulare şi duc o viaţă care celor cu scoruri mari li s-ar părea plictisitoare.

Emoţii pozitive
Ultima faţetă a Extraversiei evaluează tendinţa de a resimţi emoţii pozitive precum bucuria, fericirea, dragostea şi exaltarea. Persoanele care obţin scoruri mari la această scală râd uşor şi des. Ele sunt vesele şi optimiste. Persoanele cu scoruri scăzute nu sunt însă neaparat nefericite. Ele sunt doar mai puţin exuberante. Unele cercetări (Costa & McCrae, 1980a) au demonstrat că fericirea şi satisfacţia în viaţa sunt într-un raport strâns cu domeniile Nevrotism şi Extraversie ale NEO PI-R şi că, dintre toate faţetele Extraversiei, Emoţiile pozitive sunt cel mai bun predictor al bunăstării psihologice.

Simţul datoriei
Într-un anumit sens, "conştiincios” înseamnă "guvernat de conştiinţă” şi acesta este aspectul domeniului Constiinciozităţii care este evaluat prin scala de simţ al datoriei. Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală aderă strict la principiile lor etice şi care îndeplinesc scrupulos şi meticulos datoriile morale. Persoanele cu scoruri mici sunt mai dezinvolte şi pot fi puţin fiabile, deseori instabile şi cu un sentiment mai vag al responsabilizării faţă de valori, idei sau obligaţii în sarcini punctuale.

Furie-Ostilitate
Această faţetă reprezintă tendinţa de a resimţi furie şi emoţii negative, precum frustrarea şi amărăciunea. Această scală măsoară uşurinţa cu care un subiect resimte furie. Exprimarea acesteia va depinde în schimb de nivelul său de Agreabilitate. Persoanele neagreabile au deseori scoruri ridicate la această scală. Persoanele care au obţinut scoruri mici la această scală sunt amabile şi rareori furioase.

Spirit gregar
Un al doilea aspect al domeniului Extraversiei este Spirit gregar, adică preferinţa pentru compania altora. Persoanele gregare apreciază compania celorlalţi şi consideră că o companie este cu atât mai bună şi mai veselă cu cât este mai numeroasă. Persoanele care obţin scoruri mici la această scală sunt mai degrabă solitare, ele nu caută, sau chiar evită, stimulările sociale.

Asertivitate
Persoanele cu scoruri mari la această scala au tendinţa de a se comporta dominant, energic şi ambiţios din punct de vedere social. Ele vorbesc fără ezitari şi preiau adesea iniţiativa şi conducerea în grup. Persoanele cu scoruri mici prefer în schimb să se ţină la distanţă şi să-i lase pe alţii să vorbească, să vina cu idei şi propuneri, să atribuie sarcini şi să conducă proiectele grupului.

Idei
Curiozitatea intelectuală este un aspect al Deschiderii care a fost identificat de mult timp (Fiske, 1949). În acest context nu este vorba doar de interesul arătat pentru speculaţii şi căutări intelectuale ci şi de o deschidere spre spiritualitate şi spre idei noi şi uneori neconvenţionale. Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală apreciază discuţiile filosofice şi problemele controversate. Deschiderea spre noi idei nu implică neaparat o inteligenţă ridicată, deşi o astfel de orientare a personalităţii poate cu siguranţă contribui la dezvoltarea potenţialului intelectual. Persoanele cu scoruri mici au o curiozitate limitată şi, chiar şi atunci când sunt foarte inteligente, ele îşi concentrează potenţialul pe anumite subiecte bine delimitate.

Blândeţe
Această scală masoară atitudinile de preocupare şi de simpatie faţă de alţii. Persoanele care obţin scoruri ridicate sunt sensibile la nevoile celorlalţi şi pun accent pe aspectul uman al politicilor sociale. Persoanele cu scoruri mici sunt mai dure şi mai puţin deschise în a resimţi mila faţă de cei din jur. Aceste persoane se consideraă realiste şi accentuează faptul că iau decizii raţionale, fondate pe o logică rece.

Competenţă
Aceasta scală evaluează gradul în care un individ resimte că este capabil, raţional şi eficace. Persoanele cu scoruri mari la această scală se simt bine pregătite pentru a înfrunta viaţa. Persoanele cu scoruri mici au o opinie mai proastă despre capacităţile lor şi recunosc de multe ori că nu sunt bine pregătite sau prea capabile. Dintre toate faţetele Constiinciozităţii, Competenţa este cea care se asociază cel mai puternic cu stima de sine şi cu un loc al controlului intern (Costa, McCrae & Dye, 1991).

Dorinţă de realizare
Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală au aspiraţii înalte şi muncesc mult pentru a-şi atinge scopurile. Ele sunt foarte conştiincioase şi calculate şi ştiu ce vor. Persoanele cu scoruri foarte mari pot ajunge însă să investească prea mult în cariera lor şi să se transforme în cazuri tipice de persoane dependente de muncă. Persoanele care obţin scoruri mici sunt nonşalante şi uneori chiar leneşe. Aceşti indivizi nu se forţează să reuşească, le lipseşte ambiţia şi pot da impresia că nu au nici un scop în viaţă, ei lasându-se adesea mulţumite cu atingerea unor niveluri scăzute de performanţă sau de reuşită.

Deliberare
Ultima faţetă a Conştiinciozităţii este tendinţa de a reflecta grijuliu, îndelungat şi serios înainte de a acţiona. Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală sunt prudente şi calculate. Persoanele care au scoruri slabe sunt precipitate, repezite. Ele vorbesc şi actionează adesea fără a lua în considerare consecinţele posibile ale comportamentelor lor. În cel mai bun caz, aceste persoane sunt spontane şi capabile să ia decizii rapide, atunci când este necesar.

Impulsivitate
În NEO PI-R, impulsivitatea trimite la incapacitatea de a-şi stăpâni dorinţele şi nevoile. Poftele sau dorinţele, fie că ţin de mâncare, de ţigări, de posesie etc., sunt percepute de persoanele cu scoruri mari la această scală ca fiind atât de imperioase, încât individul nu le poate rezista chiar daca e posibil ca ulterior să regrete că a cedat impulsului. Persoanele care au scoruri mici la această scală rezistă mai uşor la astfel de tentaţii, pentru că ele tolerează mai bine frustrarea şi au capacitatea de a amâna cu mai mare uşurinţă gratificaţiile. Termenul „impulsivitate” este utilizat de multi teoreticieni pentru a desemna numeroase trasături diferite, deseori fără legătură între ele. De aceea, impulsivitatea din NEO PI-R nu trebuie confundată cu spontaneitatea, asumarea riscurilor sau luarea rapidă a deciziilor.

Vulnerabilitate
Ultima faţetă a N este vulnerabilitatea faţă de stres. Subiecţii care au scoruri ridicate la această scală se simt incapabili să gestioneze stresul şi să facă faţă presiunilor cotidiene. Ei devin dependenţi şi disperaţi sau resimt chiar panică atunci când se gasesc în situaţii problematice. Subiecţii cu scoruri mici se simt în schimb capabili să se controleze în situaţiile dificile şi au deseori un sentiment sănătos de încredere în capacităţile lor adaptative.

Căldură
Caldura este cea mai importantă faţetă a Extraversiei, cel puţin în ceea ce priveşte intimitatea şi apropierea în relaţiile interpersonale. Persoanele călduroase sunt afectuoase şi amicale. Lor le plac sincer oamenii şi leagă cu uşurinţă relaţii apropiate cu cei din jurul lor. Persoanele care obţin scoruri scăzute nu sunt neaparat ostile şi nu putem afirma că le lipseşte neaparat căldura umană, dar sunt mai formaliste, mai rezervate şi mai distante. Căldura este acea faţetă a Extraversiei care se apropie cel mai mult de Agreabilitate în sfera interpersonală, dar ea se distinge printr-o cordialitate şi o dăruire care nu sunt specifice Agreabilităţii.

Fantezie
Persoanele deschise spre fantezie au o imaginaţie vie și activă. Ele nu plonjează în reveriile lor doar pentru a fugi de realitate, ci și pentru a-și crea o lume interioară interesantă. Ele își elaborează și își dezvoltă imaginarul și cred că imaginaţia oferă o viață bogată și creativă. Persoanele cu scoruri mici la această scală sunt mai prozaice și preferă să se rezume la realitate.

Încredere
Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală au tendinţa de a gândi că a interlocutorii şi în general cei din jurul lor sunt oneşti şi bine intenţionaţi. Persoanele care au scoruri mici tind să fie cinice şi sceptice şi pleacă de la ideea că ceilalţi pot fi necinstiţi sau periculoşi.

Complianţă
Aceasta faţetă a Agreabilităţii vizează reacţiile caracteristice în situaţii de conflicte interpersonale. Persoanele cu scoruri mari au tendinţa de a se supune voinţei celorlalţi, de a-şi inhiba agresivitatea sau competitivitate, de a ierta şi a uita. Ei sunt deseori umili şi docili. Persoanele cu scoruri mici sunt agresive, preferă competiţia în locul cooperarii şi nu ezita să-şi manifeste în mod vizibil furia atunci când consideră acest lucru a fi necesar.

Modestie
Persoanele cu scoruri mari la această scală sunt umile şi retrase, deşi nu le lipseşte neaparat încrederea în sine sau stima de sine. Persoanele care au scoruri mici au o imagine foarte pozitivă despre sine şi pot fi percepute de ceilalţi ca fiind arogante şi pretenţioase. O lipsă patologică de modestie face parte din conceptul clinic de narcisism.

Ordine
Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală sunt bine organizate, ordonate şi îngrijite. Ele tind să pună obiectele în ordine şi le place să aibă toate lucrurile aranjate la locul lor. Persoanele care obţin scoruri mici sunt incapabile de a se organiza şi se descriu pe sine ca fiind lipsite de meticulozitate sau organizare. Un scor foarte ridicat la această scală poate sugera o tulburare de personalitate compulsivă.

Autodisciplină
Autodisciplina este capacitatea de a întreprinde şi de a termina sarcini în ciuda plictiselii sau a surselor de distragere. Persoanele care obţin scoruri mari au o capacitate accentuată de a se motiva pentru a duce la bun sfârşit ceea ce au de facut. Persoanele care obţin scoruri mici la această scală au tendinţă de a amâna munca şi de a se descuraja uşor, uneori au chiar tendinţa de a abandona cu uşurinţă şi de a nu persevera în sarcini.

Depresie
Aceasta scală măsoară diferenţele individuale din registrul normalităţii, privind tendinţa de a resimţi afecte depresive. Persoanele care obţin scoruri ridicate sunt predispuse la culpabilizare, tristeţe, sentimente de neputinţă şi de singurătate. Ele se descurajeaăa uşor şi sunt adesea abătute. Persoanele care au scoruri mici resimt în schimb rareori astfel de emoţii, dar asta nu înseamnă că sunt neapărat mereu vesele, aceste caracteristici arondate afectelor pozitive fiind legate mai degrabă de Extraversie.

Timiditate
Trăirile de ruşine şi de jenă constituie axa principală a acestei faţete a Nevrotismului. Indivizii care sunt timizi în societate nu se simt în largul lor în prezenţa altora, sunt sensibili la ridicol şi au tendinţa de a se simţi inferiori celor din jurul lor. Timiditatea socială se asociază cu anxietatea socială, descrisă de Fenigstein, Scheier şi Buss (1975). Persoanele care obţin scoruri mici la această scală nu au neaparat o prestanţă, prezenţa socială sau o uşurinţa particulară de a se comporta în societate. Ele sunt pur şi simplu mai puţin perturbate de situaţiile sociale jenante.

Estetica
Persoanele cu scoruri mari la această scală apreciază arta şi frumuseţea. Ele sunt afectate de poezie, mişcate de muzică şi atrase de arte în general. Ele nu au neaparat talent artistic şi nu sunt caracterizate neaparat de ceea ce se numeşte generic „bun gust”. Dar interesul lor pentru arte le va determina pe multe dintre ele să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi să-şi dezvolte simţul estetic şi bunul gust într-o mai mare măsură decât este caracteristic pentru indivizi. Persoanele care obţin scoruri mai mici la această scală sunt în schimb insensibile la artă şi frumuseţe sau foarte puţin interesate de acestea.

Sentimente
Persoanele deschise spre sentimente sunt receptive la propriile emoţii şi sentimente. Ele consideră că înţelegerea emoţiilor proprii şi ale celor din jur constituie o parte importantă a vieţii. Persoanele care obţin scoruri mari la această scală resimt o gamă mai largă de stări emoţionale diferite şi le trăiesc mai profund. Ele resimt mai intens fericirea sau tristeţea. Persoanele cu scoruri mici nu acordă importanţă stărilor emoţionale, iar afectele lor par a fi ascunse şi deseori imposibil de citit pentru cei din jur şi chiar şi pentru ei înşişi.

Valori
Deschiderea spre valori este similară cu predispoziţia de a pune în discuţie valorile sociale, politice şi religioase. Indivizii închişi din acest punct de vedere au tendinţa de a accepta autoritatea şi de a respecta tradiţiile. În consecinţă, ei sunt în general conservatori, oricare ar fi apartenenţa lor politica. Deschiderea spre valori poate fi considerată ca fiind opusă dogmatismului (Rokeach, 1960).

Onestitate
Persoanele care obţin scoruri ridicate la această scală sunt deschise şi sincere. Cele ce au scoruri mici sunt mai degrabă dispuse să-i manipuleze pe ceilalţi prin flatări, viclenie sau înşelatorie. Persoanele cu scoruri mici consideră că aceste tactici sunt necesare în societate şi cred că persoanele sincere sunt naive. Este foarte important ca atunci când sunt interpretate rezultatele la această scala (ca şi la celelalte scale ale domeniilor A şi C), să se aibă în vedere faptul că scorurile reflectă poziţia indivizilor în raport cu cei din jurul lor. O persoană cu un scor redus la această scală va avea tendinţa de a nu respecta întocmai adevărul sau de a evita să-si exprime adevaratele sentimente. Acest lucru nu trebuie însă interpretat ca fiind o caracteristică tipică pentru o persoană necinstită sau manipulativă.

Altruism
Persoanele care obţin scoruri ridicate la scala de Altruism se preocupă activ de binele celorlalţi, având consideraţie pentru cei din jur, demonstrând preţuire pentru demnitatea umană şi dând dovada de generozitate şi de dorinţa de a ajuta pe cei mai slabi sau care au nevoie de ajutor. Persoanele care obţin scoruri mici sunt mai centrate pe ele însele, pe propriile interese şi deseori prea puţin înclinate să se implice în problemele altora.

Creativitate